amsterdam
PARIU CU VIATA
"“Pariu cu viata” – primul serial muzical romanesc – este o captivanta poveste de dragoste dintre Ioana Popa (Alina Eremia) si Andrei Anghel (Dorian Popa), doi adolescenti care au o mare pasiune pentru muzica.
Ioana (Alina Eremia) si Andrei (Dorian Popa) sunt elevi in ultimul an la Colegiul National de Arte din Bucuresti. Sunt indragostiti si fericiti sau cel putin asa crede Ioana pana in momentul in care descopera ca a fost subiectul unui pariu pe care Andrei l-a pus cu prietenul lui, Cristi (Raphael Tudor), la inceputul anului scolar. Ceea ce nimeni nu realizeaza este faptul ca Andrei s-a indragostit cu adevarat de Ioana.
Profund dezamagita, Ioana gaseste refugiu in muzica, in special in trupa “La-La Band”, un club de muzica moderna infiintat de Raluca (Adela Popescu), noua profesoara de teorie muzicala a colegiului. 20 de elevi talentati alcatuiesc trupa pop-rock “La-La Band”. Toti sunt pasionati de muzica, isi doresc sa ajunga staruri si sa umple stadioane. "
A.C.A.B.
A.C.A.B. - deplasare Iasi
in jur de ora 1:20 AM; cobor din tren la Chitila; veneam direct de la mare;trebuia sa ajung la Gara de nord; nu stiam daca pot gasi vreun taxi, merg vreo 30 de metri inspre tunelul de iesire de pe peron... ma opresc, ma intorc si intreb un baiat (care probabil venise la gara sa o ia pe prietena lui din tren) daca stie cu ce pot ajunge la gara de nord; am avut un noroc chior pentru ca s-a oferit sa ma ia cu masina lui pana la o statie de taxi, chitila fiind (dupa spusele lui) la 20 km de oras si probabil exagera; undeva prin militari am priceput ca ma va lasa cobor din masina, aud pe unu' strigand dintr-o duba la mine ceva gen "baaaaa... 'ri-al dracu' cu rucsacu tau", incerc sa nu ma sperii si intru in taxi; incerc sa nu par din alt oras pentru ca puteam fi tras foarte usor in teapa insa fac o gafa intreband "ce facu steaua?" si m-am speriat un pic; pana la urma ajung in gara; in biroul de informatii nu era nimeni, intreb cativa "politieni" daca este cineva care imi poate da niste informatii, primesc un raspuns foarte calm "pai cine dracu' sa mai fie la ora asta la informatii? uite-te acolo pe tablou"; aha, trenu' cu olteni vine abia la 5 asa cum scria pe cfr.ro si stai tata 3 ore in frig; trecand peste faptul ca aratam ca un boschetar pe scaunele de pe peron cu ghiozdanu-n brate incercand sa dorm, vine ora 5 fara cateva minute; ma duc la informatii sa intreb cat ar costa un bilet: 58 de lei! scump tanti!
din tren coboara vreo 50 de suporteri; ne mai invartim pe acolo, mancam ceva apoi cica sa ne bagam in tren; bineinteles la intrare ne asteptau prietenii in albastru; aud in jur spunandu-se despre un anume tip imbracat in rosu care a fost nu st' cand la Craiova cu nu st' ce pistol; pan' la urma nu ne lasau sa intram fara sa aratam biletele la intrare si deodata incepe sa se miste trenu... toata lumea se agita sa intre care pe unde apuca, eu sunt confuz si (contrar versurilor "cand toti vor faima eu ma pierd in multime") s-a facut ca individul in rosu sa comande celor - hai sa zic- 8 jandarmi si militieni polisti agenti ce gradele lor mai sunt "ia luati ma cativa!", baietii imediat se conformeaza si nimeresc 4 persoane printre care si eu; si restul ... e Cancan!
ne duce in sectie la TF ni se cere sa inchidem telefoanele, ni se iau datele, amprente, poze bla bla etc. recunoasteti povestea; personal am rugat pe unul dintre gaborii "in desguise" sa se legitimeze; acesta cu mult calm mi-a aratat legitimatia pe care scria Politia Romana si inca ceva ce n-am mai putut sa vad pentru ca mi-a dat cu ea in cap; sa mai mentionez faptul ca am fost injurati cum nu am fost injurat niciodata de o persoana mai mare ca mine, am fost amenintati cu bataia si jigniti ... urat de tot, am fost facuti olteni nenorociti, prosti etc.; unul dintre noi a fost chiar trantit la pamant, bruscat, batut efectiv ( eu n-am asistat la scena dar apoi zicea ca nu mai aude cu urechea stanga), controlat la sange inclusiv in rucsac, injurat mai mult decat noi ceilalti 3 la un loc, in special deoarece a injurat pe individul in rosu, despre care ulterior aveam sa aflu de la el ca este subcomandant la politia din buc. sau ceva de genu'; interesant si foarte ciudat mi s-a parut la sfarsit cand ne-au ajutat cu niste informatii despre urmatorul tren de Iasi si de unele statii de microbuze cu aceeasi destinatie; nu pot sa pricep chestia asta, dupa ce ne-a injurat de i-au iesit ochii din cap sa ne ajute sa ajungem la meci- incredibil! sicer sa fiu ma demoralizasera de tot subalternii aia si nu mai trageam sperante ca o sa ajung la meci;
Intr-un final reusim sa luam microbuz spre Iasi impreuna cu ceilalti 3 despre care aveam sa aflu ca sunt membri South Guard; drum lung, obositor, nu prea puteam sa dorm, o caldura destul de mare la Iasi dupa ora pranzului, strada aia Dealul Copoului e cam lunga, fetele cam bagatoare de seama, mergeam pe strada fara vreun om de ordine langa noi, la dus nimeni nu avea vreun ochi impotriva cuiva; in schimb , la intors, s-au umflat moldovenii in penesi unii au inceput sa strige, insa au fsot calmati repede si nu au fost semnalate violente majore intre fani; la intoarcere am dormit de la vaslui la bucuresti; si momentan nu am mai dormit intr-un pat ca omul de 3 zile si vreo 6 ore; risc asumat;
comunistilor!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)